⚡ Breaking News — 5 mai 2026
Guvernul Ilie Bolojan a fost demis. Marți, 5 mai 2026, plenul reunit al Parlamentului României a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE cu 281 de voturi pentru, 4 contra și 3 anulate — cu 48 de voturi peste pragul minim de 233. Este un scor egal cu recordul absolut înregistrat în 2021 la demiterea Guvernului Florin Cîțu. PNL, USR și UDMR nu au participat la vot. Bolojan rămâne premier interimar cu atribuții limitate până la învestirea unui nou Executiv. România intră acum pe un teritoriu politic incert, fără o majoritate clară și fără un premier desemnat.
281 de voturi — egal cu recordul din 2021
Scorul final al moțiunii — 281 pentru, 4 contra, 3 anulate — egalează recordul absolut al moțiunilor de cenzură din România postcomunistă. În 5 octombrie 2021, Guvernul Florin Cîțu fusese demis tot cu 281 de voturi pentru și 0 contra. Atunci, moțiunea fusese inițiată de PSD, AUR și UDMR, pe fondul crizei interne din coaliția PNL-USR-UDMR. Astăzi, istoria s-a repetat — cu actorii parțial schimbați, dar cu același număr pe tabelă.
Surpriza zilei: 281 de voturi depășesc cu 30 cele 251 de semnături depuse inițial. Înseamnă că, în cabina de vot secret cu bile, au votat pentru demitere și parlamentari care fie nu semnaseră moțiunea, fie își anunțaseră anterior retragerea sprijinului. Votul secret a funcționat exact în sensul în care fusese proiectat: a permis voturi libere de presiunea declarațiilor publice.
PNL, USR, UDMR — au ales să nu voteze
Cele trei partide din fosta coaliție pro-europeană — PNL, USR și UDMR — nu au participat la vot. Este o poziție care a funcționat practic ca un vot de abstinere, dar cu o nuanță importantă: absența nu a salvat Guvernul, întrucât moțiunea nu necesita o majoritate a celor prezenți, ci o majoritate absolută a totalului de mandate. PSD, AUR și aliații lor au reușit să adune suficiente voturi independent de prezența sau absența coaliției.
Decizia PNL de a nu vota — nici pentru, nici împotrivă — reflectă o dilemă strategică reală: a vota împotriva moțiunii ar fi însemnat să susțină explicit un Guvern din care tocmai ieșiseră. A vota pentru ar fi însemnat să se alăture formal PSD și AUR. Absența a fost compromisul politic posibil — deși, în practică, a permis căderea unui Executiv pe care îl susținuseră cu 301 voturi la învestitură.
Ce urmează constituțional — Bolojan rămâne, dar cu mâinile legate
Demiterea prin moțiune de cenzură nu înseamnă că Ilie Bolojan pleacă imediat de la Palatul Victoria. Constituția prevede că Guvernul demis îndeplinește actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul Cabinet. În practică, asta înseamnă că Bolojan rămâne la Guvern, dar nu poate lua decizii majore: nu poate adopta ordonanțe de urgență cu impact structural, nu poate angaja cheltuieli noi, nu poate promova reforme noi.
Ce urmează constituțional după demitere:
- Imediat: Bolojan rămâne premier interimar cu atribuții limitate la „administrarea treburilor publice"
- Consultări: Președintele Nicușor Dan consultă partidele parlamentare pentru desemnarea unui candidat la funcția de premier
- Desemnare: Președintele desemnează un candidat la funcția de prim-ministru, care are 10 zile să formeze Guvernul și să obțină votul de învestitură
- Învestitură: Noul Guvern trebuie votat de o majoritate absolută a Parlamentului (233 de voturi)
- Dacă nu se formează un guvern: Președintele poate dizolva Parlamentul și convoca alegeri anticipate, dacă două tentative eșuează în 60 de zile
Întrebarea fără răspuns: cine va guverna România?
Moțiunea a căzut Guvernul Bolojan. Dar nu a născut o majoritate alternativă. PNL și USR au exclus explicit o coaliție cu PSD. UDMR a votat împotriva moțiunii și este puțin probabil să susțină un Guvern PSD-AUR. George Simion a anunțat că AUR „își asumă o guvernare viitoare", dar nu a spus cu cine și cum va obține 233 de voturi la învestitură — același prag pe care tocmai l-a depășit cu o moțiune.
Scenariile posibile la acest moment sunt toate complicate: un Guvern PSD-AUR fără majoritate suficientă la învestitură, o coaliție tehnocrată sau de tranziție sprijinită de mai multe partide, sau — în cazul eșecului repetat al desemnărilor — alegeri parlamentare anticipate. România nu a mai avut alegeri anticipate după Revoluție, dar mecanismul constituțional există.
Istoricul moțiunilor — Bolojan, al șaptelea premier demis
Ilie Bolojan devine al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură din istoria postcomunistă a României. Cabinetul său fusese învestit la 23 iunie 2025 cu 301 voturi pentru — cel mai mare scor de învestitură din ultimii ani — și a durat aproape 11 luni.
Guvernele demise prin moțiune de cenzură — România postcomunistă:
- Emil Boc I — 2009, 254 voturi (295 zile mandat)
- Mihai Răzvan Ungureanu — 2012, 235 voturi (78 zile — cel mai scurt mandat)
- Sorin Grindeanu — 2017, 241 voturi (demis de propriul partid)
- Viorica Dăncilă — 2019, 238 voturi (645 zile)
- Ludovic Orban I — 2020, 261 voturi (94 zile)
- Florin Cîțu — 2021, 281 voturi (286 zile) — record anterior
- Ilie Bolojan — 2026, 281 voturi (~11 luni mandat) — egalează recordul
📌 Guvernul Bolojan demis — date esențiale
Data demiterii: Marți, 5 mai 2026
Voturi pentru moțiune: 281 (prag necesar: 233)
Voturi contra: 4 | Anulate: 3
PNL, USR, UDMR: Nu au participat la vot
Data învestiturii Guvernului Bolojan: 23 iunie 2025 (301 voturi)
Durata mandatului: ~11 luni
Euro la momentul votului: 5,2180 lei — maxim istoric
Costul estimat al crizei politice: 2,2 miliarde euro (Diana Buzoianu)
Consultările pentru desemnarea unui nou premier vor începe în zilele următoare. PrimulSector.ro urmărește toate evoluțiile și actualizează în timp real.