Prețurile apartamentelor din București au explodat cu 22% într-un an. Ce se întâmplă cu piața imobiliară și de ce scad tranzacțiile
Dacă ai cumpărat un apartament în București acum doi ani, probabil ai făcut una dintre cele mai bune investiții ale ultimului deceniu. Dacă vrei să cumperi acum, te confrunți cu o piață care devine pe zi ce trece mai dificilă: prețuri în creștere accelerată, ofertă nouă în scădere și tot mai puțini cumpărători care mai finalizează o tranzacție.
Asta arată analiza lunii martie 2026 realizată de Storia și OLX Imobiliare, bazată pe datele platformelor imobiliare și pe rapoartele de tranzacții ale ANCPI. Cifrele sunt clare, tendința este îngrijorătoare, iar explicațiile nu sunt simple.
+22% în București — cel mai mare avans din țară
În martie 2026, prețul mediu al locuințelor din București a ajuns la 2.402 euro pe metru pătrat. Față de aceeași lună a anului trecut, creșterea este de 22% — cel mai ridicat avans înregistrat printre marile orașe ale României.
Pentru comparație, alte orașe au crescut și ele, dar mai lent:
- Craiova: 2.090 euro/mp — +15%
- Timișoara: 1.978 euro/mp — +11%
Bucureștiul rămâne cel mai scump și cel mai dinamic. Dar această dinamică nu mai are legătură cu o piață efervescentă, cu mulți cumpărători și mulți vânzători. Are legătură cu ceva mai complicat.
Paradoxul pieței: prețuri sus, tranzacții jos
Dacă prețurile cresc cu 22%, te-ai aștepta ca cererea să fie uriașă. Logica de piață spune asta. Realitatea din București spune altceva.
În martie 2026, numărul tranzacțiilor imobiliare din București a scăzut cu 13,4% față de martie 2025 — o scădere mai abruptă decât media națională, care s-a oprit la -10,7%.
Prețuri mari și tranzacții în scădere în același timp. Cum e posibil?
„Tendința de creștere a prețurilor în orașele cu scăderi mai mari ale tranzacțiilor reflectă o discrepanță între dinamica prețurilor și structura ofertei."
— Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group
Cu alte cuvinte: prețurile nu cresc pentru că sunt mulți cumpărători. Cresc pentru că oferta de locuințe noi s-a redus, iar ce rămâne disponibil devine automat mai scump.
Locuințe noi vs. locuințe vechi — două piețe, două viteze
Una dintre cele mai interesante concluzii ale analizei Storia este diferența dintre piața locuințelor noi și a celor vechi. Și ea inversează o percepție comună.
| Tip locuință | Preț mediu (martie 2026) | Creștere față de 2025 |
|---|---|---|
| Locuințe noi | 2.099 euro/mp | +14% |
| Locuințe vechi | 2.653 euro/mp | +24% |
Apartamentele vechi sunt acum cu 554 de euro pe metru pătrat mai scumpe decât cele noi. Motivul: oferta de locuințe noi s-a redus semnificativ — mai puține autorizații de construire, mai puține proiecte livrate — în timp ce vânzătorii de apartamente vechi au crescut cu 19% în marile orașe și cu 18% în București.
Paradoxal, mai multă ofertă veche nu a temperat prețurile, ci a creat o presiune pe evaluare: dacă nu există alternative noi la prețuri accesibile, și apartamentul vechi din anii '80 devine „scump cu justificare".
Ce înseamnă asta pentru un cumpărător din București
Dacă ești în căutarea unui apartament acum, ești prins între mai multe realități neplăcute simultan:
Prima: prețurile au crescut cu aproape un sfert față de acum un an. Suma pe care o aveai bugetată în primăvara lui 2025 cumpără acum un apartament mai mic sau într-o zonă mai depărtată.
A doua: oferta de locuințe noi este mai mică. Dacă voiai să cumperi un apartament într-un bloc nou, construit recent, opțiunile disponibile s-au redus.
A treia: rata dobânzilor, costul vieții și incertitudinea economică îi fac pe mulți să amâne decizia de cumpărare. De aceea scad tranzacțiile — nu pentru că oamenii nu vor să cumpere, ci pentru că tot mai mulți nu pot sau preferă să aștepte.
Va continua creșterea sau urmează o corecție?
Răspunsul sincer, bazat pe datele disponibile și pe tendințele regionale, este unul: prețurile vor continua să crească. Întrebarea nu mai este „dacă", ci „cât de repede".
Argumentul fundamental este simplu și greu de contrazis: Bucureștiul are cel mai mic preț pe metru pătrat dintre capitalele Europei. Nu dintre marile metropole occidentale — ci dintre toate capitalele de pe continent. Această anomalie nu poate persista la nesfârșit într-o economie din ce în ce mai integrată în spațiul european.
Pe măsură ce salariile din România continuă să converge cu media UE, pe măsură ce infrastructura se modernizează, pe măsură ce tot mai mulți români din diaspora se întorc sau investesc de la distanță, și pe măsură ce capitalul european descoperă Bucureștiul ca destinație imobiliară subapreciată — prețurile vor urma în mod natural traiectoria orașelor comparabile din regiune: Varșovia, Budapesta, Praga.
Estimările analiștilor imobiliari converg spre același scenariu: în următorii 5 ani, piața din București are potențialul unei creșteri de minimum 50% față de nivelurile actuale. Nu dintr-un entuziasm speculativ, ci din simpla matematică a convergenței economice și a unui deficit structural de locuințe care nu se rezolvă rapid.
Scăderea tranzacțiilor din prezent nu e un semnal de corecție — e un moment de pauză al cumpărătorilor care se adaptează la noile prețuri. Istoric, astfel de pauze au precedat noi salturi în sus, nu prăbușiri.
Cine așteaptă o scădere ca să cumpere mai ieftin riscă să aștepte mult. Și să cumpere, în final, mai scump.