Raed Arafat, pus sub acuzare înainte de audiere: „Am primit calitatea de acuzat pentru complicitate la contrabandă cu un elicopter aflat la statul român". Ce spune dosarul și ce răspunde șeful DSU

Notă: Calitatea de acuzat nu echivalează cu vinovăția. Prezumția de nevinovăție se aplică până la o hotărâre judecătorească definitivă.

Marți, 21 aprilie 2026, Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a fost audiat la Secția militară a DNA în cadrul unui dosar care vizează achiziția unui elicopter SMURD realizată în 2017. Aparatul ar fi intrat în România fără plata taxelor vamale și a TVA-ului — un prejudiciu estimat la aproximativ un milion de euro. Particularitatea cazului, recunoscută chiar de Arafat: a primit calitatea de acuzat înainte să fie audiat. Reacția sa a fost fermă — neagă orice faptă penală și acuză o campanie de discreditare alimentată de același procuror care l-a vizat în ultimii ani.

Ce vizează dosarul: un elicopter, o insulă și TVA neplătit

Ancheta procurorilor militari are în centru un elicopter achiziționat în 2017, în mandatul fostului ministru de Interne Carmen Dan, destinat dotării Inspectoratului General pentru Aviație. Aparatul, evaluat la aproximativ 4 milioane de euro, ar fi provenit din insula Guernsey — un teritoriu britanic cu regim fiscal special — și ar fi intrat în România fără plata taxelor vamale și a TVA-ului. Prejudiciul estimat al acestei operațiuni este de circa un milion de euro.

Potrivit anchetatorilor, printre documentele achiziției se numără și semnătura lui Raed Arafat, ceea ce a condus la includerea sa în dosar. Acuzația care i-a fost adusă: complicitate la contrabandă. Nu mită, nu abuz în serviciu — o distincție pe care Arafat însuși o subliniază și pe care o consideră relevantă pentru înțelegerea corectă a cazului.

Contextul: elicopterul înlocuia un aparat prăbușit în Moldova

Arafat a oferit marți un context esențial, ignorat în majoritatea titlurilor din presă. Elicopterul în cauză nu a fost o achiziție obișnuită — a reprezentat înlocuirea unui aparat SMURD prăbușit în 2016 în Republica Moldova, în timpul unei misiuni. Aparatul distrus era asigurat CASCO. Existau două opțiuni: repararea celui prăbușit sau achiziția unui aparat de înlocuire. S-a ales a doua variantă.

Arafat a subliniat că elicopterul se află în prezent în dotarea statului român și funcționează la Inspectoratul General de Aviație. Nicio parte privată nu a beneficiat de aparat — statul a intrat în posesia lui, dar fără să fi plătit taxele de import aferente. Această nuanță este centrală pentru înțelegerea naturii acuzației de contrabandă.

„Sunt pus sub acuzare înainte să fiu audiat" — o anomalie procedurală invocată de Arafat

Cel mai izbitor detaliu din declarațiile de marți ale șefului DSU nu privește fondul acuzației, ci ordinea cronologică a procedurii. Arafat a precizat că, în acest dosar, a dobândit calitatea de acuzat anterior audierii — adică înainte ca ancheta să îl asculte și înainte să poată consulta dosarul.

„Eu n-am fost la DNA. Da, sunt pus sub acuzare în acest dosar înainte să fiu audiat. Nu este nici afront la procuror, nici nimic, doar că linșajul mediatic și punerea mea deja în judecare publică mediatică este absolut exagerată și nu este voie să se întâmple așa ceva până nu se clarifică situația." — Raed Arafat, șef DSU, 21 aprilie 2026

Arafat a precizat că dosarul a fost inițial instrumentat de DNA, care l-a declinat ulterior — motivul invocat: nu s-au găsit elemente de corupție (mită sau abuz în serviciu). Cauza a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Militară, unde acuzația a fost reconfigurată pe palierul contrabandei.

Al doilea dosar și perchezițiile din martie: un șir de anchete care se acumulează

Audierea de marți vine la mai puțin de o lună după un alt episod tensionat: pe 27 martie 2026, procurorii militari au efectuat percheziții la sediul DSU în cadrul unui dosar separat, care vizează suspiciuni de angajări fictive ale unor medici. Cu acea ocazie au fost ridicate documente și telefoane mobile ale unor angajați. Arafat precizase atunci că este vorba de o anchetă in rem — adică vizând fapte, nu persoane — și respinsese orice implicare personală.

Cele două dosare sunt distincte, dar Arafat le conectează printr-un fir comun pe care îl semnalează explicit: același procuror militar instrumentează ambele cauze — și, potrivit șefului DSU, același procuror care i-ar fi montat un microfon în birou acum trei ani. O afirmație cu implicații grave, formulată public, dar nedetaliată cu surse verificabile.

Reacția oficială: colaborare cu ancheta, contestarea temeiului

„Includerea mea în aceste demersuri apare ca fiind forțată și artificială, prin enunțarea unor pretinse teze de complicitate sau de coordonare a unor activități, fără a exista o implicare reală din partea mea. Persistența și extinderea acestor investigații cu privire la persoana mea, în absența unor indicii reale și verificabile, ridică serioase semne de întrebare cu privire la temeinicia și proporționalitatea lor." — Raed Arafat, postare Facebook, 21 aprilie 2026

Arafat a atras atenția și asupra unui risc mai larg: anchetele prelungite asupra sa pot afecta indirect capacitatea operațională a DSU — într-un sector în care, după cum a spus el, „încrederea, coordonarea și autoritatea profesională sunt esențiale". Este un argument care mută discuția dincolo de cazul personal, spre o miză publică concretă, și care probabil va alimenta dezbaterea în zilele următoare.