Romprest acuză Primăria după ce a pierdut procesul

Romprest pierde procesul cu Sectorul 1 și răspunde nu cu argumente juridice, ci cu un comunicat de presă. După ce Tribunalul București a respins cererea operatorului privind Actul Adițional nr. 6, compania de salubrizare acuză administrația condusă de George Tuță că „denaturează adevărul judiciar". Realitatea juridică rămâne însă neschimbată: contractul ajunge la termen pe 30 iunie 2026, iar Primăria are deja pregătit planul de înlocuire prin compania municipală URBANZOR.

O reacție care confirmă, paradoxal, decizia instanței

Cererea Romprest în dosarul nr. 5556/3/2026 viza exact blocarea Actului Adițional nr. 6 — documentul care prevede reducerea cu șapte ani a duratei contractului semnat în 2008. Tribunalul București a respins acțiunea ca inadmisibilă, fără să intre pe fondul cauzei. Tehnic, hotărârea nu se pronunță asupra duratei contractului. Practic, înseamnă că operatorul nu mai are deschisă calea juridică pe care încerca să o folosească pentru a împinge termenul către 2033. Actul Adițional nr. 6 rămâne în vigoare, iar termenul de 30 iunie 2026 nu a fost răsturnat de nicio instanță.

Banii din spatele bătăliei publice

Întreaga dispută are în spate sume uriașe, acumulate în mare parte între 2020 și 2024, în mandatul Clotilde Armand. Romprest pretinde că Sectorul 1 înregistrează facturi neachitate și penalități cumulate de aproximativ 159 milioane de lei, dintre care cele mai vechi cu scadența depășită cu peste 2.050 de zile. Pretențiile sunt contestate de Primărie, care plătește doar pe baza hotărârilor definitive.

De ce se agață Romprest de varianta 2033

Pentru operator, fiecare lună suplimentară de contract înseamnă continuarea unui flux de venituri pe care actuala administrație îl contestă pe fond. Prelungirea până în 2033 este, în cele din urmă, o asigurare de plată. Tocmai de aceea, ofensiva nu se mai duce în sala de judecată — unde, pe procedură, compania a pierdut prima rundă — ci în spațiul public, prin comunicate aproape zilnice care încearcă să transforme o decizie procedurală defavorabilă într-o discuție despre „manipulare publică".

Reducerea curățeniei stradale, presiune fără acoperire

Sectorul 1 nu așteaptă recursul. URBANZOR preia treaba

Pentru a nu mai depinde de un singur operator cu istoric conflictual, Primăria Sectorului 1, condusă de George Tuță, a creat URBANZOR — companie municipală subordonată direct Consiliului Local. Prin aceasta, măturatul, spălatul, stropirea și deszăpezirea trec în administrare publică, sub control direct, cu reguli clare și costuri verificabile. Bugetul pentru 2026 al Sectorului 1, de 2,68 miliarde de lei, include peste un miliard alocate investițiilor, cu resursele necesare pentru această tranziție.

Plătim ce datorăm, nu ce cere Romprest

Una dintre marile greșeli ale fostei administrații USR a fost amestecul de tăcere și conflict: contracte nereziliate la timp, facturi neplătite, procese pierdute. Noua administrație nu refuză plata datoriilor — refuză însă să transforme orice pretenție invocată în comunicate într-o obligație necontestată. Datoriile certe, stabilite prin hotărâri definitive și executorii, vor fi achitate. Restul rămân în instanță, acolo unde se decide pe fond, nu prin presiune publică.

30 iunie nu este o opțiune, este un termen

Restul calendarului este destul de simplu. Până la sfârșitul lunii iunie, contractul cu Romprest expiră potrivit Actului Adițional nr. 6. URBANZOR intră operațional. Litigiile pe sume rămân în instanțe, dar serviciul public — măturatul străzilor, ridicarea gunoiului, deszăpezirea — nu se mai poate desfășura sub un operator care își reduce singur prestațiile când nu îi convin termenii. Sectorul 1 trece la o relație contractuală în care plătitorul, prestatorul și controlul sunt aliniate, nu rupte.