Ciucu anunță planul de regenerare a Parcului Herăstrău: lac golit, maluri consolidate pentru 100 de ani, peisagiști și arhitecți chemați să proiecteze viitorul celui mai mare parc al Capitalei

Parcul Regele Mihai I — cunoscut de majoritatea bucureștenilor drept Herăstrău — intră în cea mai amplă operațiune de regenerare și restaurare din istoria sa recentă. Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că reactivează parteneriatul cu Asociația Peisagiștilor din România (AsoP) și invită Ordinul Arhitecților din România (OAR) să conceapă temele de proiectare pentru regenerarea parcului — etapizat, pe porțiuni diferite, cu dezbateri publice la fiecare pas. În aproximativ 3 săptămâni încep lucrările de punere în siguranță a malurilor: lacul va fi golit și curățat, fundul colmatat igienizat, iar malurile consolidate pentru 100 de ani.

De ce acum — ce a declanșat anunțul

Anunțul vine în urma unei dezbateri publice organizate de Fundația Comunitară București, la care Ciucu a participat alături de reprezentanți ai societății civile, peisagiști și arhitecți. Concluzia primarului, exprimată direct după întâlnire: „Îmi este mai clar de unde trebuie să începem." Nu este o concluzie vagă — este un angajament public cu termene concrete, anunțat imediat după ședință.

Herăstrău nu este la prima tentativă de reformă în ultimii ani. Parcul a fost subiectul unor dezbateri aprinse privind terasele comerciale ilegale sau semi-legale de pe malul lacului, degradarea vegetației, starea malurilor — care prezintă risc structural — și lipsa unui plan de ansamblu pentru ce trebuie să fie acest parc pe termen lung. Ciucu a dat săptămâna trecută dispoziție Poliției Locale să verifice legalitatea teraselor din parc. Acum face pasul următor: proiectarea viitorului.

Planul în patru etape — ce urmează concret

Lacul Herăstrău va fi golit — ce înseamnă asta în practică

Poate cel mai spectaculos anunț din postarea primarului: lacul Herăstrău va fi golit. Nu parțial, nu pe sectoare — ci pentru a permite curățarea fundului, care, potrivit lui Ciucu, este „murdar și colmatat". Colmatarea înseamnă acumularea de sedimente, nămol și materie organică pe fundul lacului de-a lungul anilor — un proces natural, dar unul care afectează calitatea apei, oxigenarea și biodiversitatea lacustră.

Golirea lacului va permite și execuția lucrărilor de sprijinire și consolidare a malurilor — intervenții care, altfel, ar fi mult mai dificil de realizat cu lacul plin. Primarul a subliniat că lucrările sunt proiectate să reziste 100 de ani — un standard de durabilitate care depășește orizontul tipic al intervențiilor municipale și semnalează o abordare pe termen lung, nu un simplu plasture.

Golirea unui lac urban de această dimensiune este o operațiune rară și complexă, cu impact vizibil pentru locuitorii din zonă. Fauna piscicolă și acvatică va trebui relocată sau protejată pe durata lucrărilor — un aspect pe care administrația nu l-a detaliat încă, dar care va face în mod sigur subiectul dezbaterilor publice anunțate.

De ce contează că sunt implicați peisagiști și arhitecți — nu doar constructori

Una dintre criticile frecvente la adresa intervențiilor în spații verzi din București a fost că proiectele au fost concepute de firme de construcții în loc de specialiști în peisagistică și design urban. Rezultatul: alei betonate în exces, mobilier urban generic, pierderea caracterului natural al parcurilor.

Implicarea AsoP — o asociație profesională cu expertiză în proiectarea peisageră — și a OAR — Ordinul Arhitecților, cu competențe în design urban integrat — în faza de concepere a temelor de proiectare reprezintă o schimbare de abordare față de practica obișnuită. Temele de proiectare sunt documentele care definesc ce vrei să obții dintr-o intervenție — înainte ca orice firmă să facă o ofertă. Dacă sunt bine redactate și publice, ele devin și un mecanism de răspundere: oricine poate verifica dacă proiectul final respectă intenția inițială.

Herăstrău — un parc cu o miză mai mare decât pare

Parcul Regele Mihai I este, cu cei aproape 187 de hectare, cel mai mare parc urban din București și unul dintre cele mai mari din Europa. Este monument istoric (cod LMI B-II-a-A-18802) — ceea ce înseamnă că orice intervenție necesită avizul Ministerului Culturii și al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice. Este, totodată, una dintre cele mai presate zone verzi din Capitală: terase comerciale, evenimente repetate, trafic pietonal intens și o rețea de conducte și infrastructuri îngropate din diferite epoci.

Regenerarea sa nu este un proiect de grădinărit la scară mare — este un proiect de restaurare a unui monument urban viu, cu toate complexitățile legale, tehnice și sociale aferente. Că Primăria a ales să înceapă cu temele de proiectare concepute de specialiști, cu dezbateri publice și cu malurile ca prioritate zero — și nu cu un comunicat despre bancuțe noi și alei repavate — este, în sine, un semn că abordarea este de această dată mai serioasă decât în trecut.